Săptămâna aceasta, două documente majore au pus oglinda în fața ecosistemului digital din România: OECD AI Index 2026 și evaluarea de parcurs a Strategiei Naționale pentru IA (2024-2027). Mesajul este unul de un pragmatism brutal: în timp ce lumea a trecut de „punctul de inflexiune” în adoptarea Inteligenței Artificiale, România riscă să rămână blocată în faza de „conformitate performativă”.
Global: Punctul de la care nu se mai poate fără
Conform OECD, 2025 a fost anul în care AI-ul a încetat să mai fie o jucărie pentru pasionații de tech. Adoptarea în business s-a dublat la nivel global (ajungând la peste 20%), iar productivitatea muncii a crescut, în medie, cu 4% acolo unde tehnologia a fost integrată corect.
Dar există o avertizare legată de decalajul semnificativ de productivitate: firmele mari și mature digital avansează rapid, în timp ce IMM-urile (coloana vertebrală a sectorului construcțiilor) rămân în urmă, neavând resursele sau „harta” necesară pentru navigare.
România: Avem Strategie, ne lipsește Execuția
Strategia Națională pentru IA (2024-2027) arată bine pe hârtie. Vorbește despre „Trustworthy AI”, despre etică și despre transformarea României într-un hub regional. Totuși, raportul OECD ne plasează constant la coada clasamentului UE în ceea ce privește adopția reală în companii (sub 3-5% în sectoarele tradiționale).
De ce acest decalaj? Pentru că, așa cum am observat și în dialogul nostru constant cu firmele din TEC Cluster, inovația în România suferă de o criză de încredere. Avem infrastructură (PNRR, Cloud Guvernamental), avem reglementări (AI Act), dar ne lipsește maturitatea de fond.
„Nu poți implementa algoritmi de optimizare a șantierului dacă datele tale de bază sunt încă blocate în PDF-uri sau, mai rău, în caiete de șantier analogice.”
Perspectiva TEC: AI-ul nu pune cărămizi, dar construiește eficiență
În sectorul construcțiilor și al infrastructurii mari, miza AI-ului nu este despre chatboturi, ci despre:
-
Managementul Informației (BIM): Folosirea AI pentru a detecta coliziuni și erori de proiectare înainte ca prima cupă de excavator să atingă pământul.
-
Predictibilitate: Analiza datelor geotehnice și de supply chain pentru a evita întârzierile masive (vezi provocările de pe A7 sau Coridorul IV feroviar).
-
Achiziții Inteligente: Trecerea de la „cel mai mic preț” la „cel mai mic cost pe ciclu de viață”, unde algoritmii pot calcula mult mai precis amprenta de carbon și costurile de mentenanță pe 50 de ani.
Ce facem noi? Construim „Harta Inovării”
Nu putem vorbi despre AI într-un sector care funcționează în „survival mode”. De aceea, prin inițiativa Innoventure și prin conferințele INSIDE, TEC Cluster nu caută doar firme care „folosesc tehnologie”, ci firme care au curajul să se lase cartografiate.
Avem nevoie de un diagnostic real. Dacă nu știm unde ne aflăm pe scara maturității digitale, orice strategie națională rămâne un exercițiu de scriere creativă.
Concluzia?
Inteligența Artificială în construcții înseamnă 20% tehnologie și 80% procese și oameni. Vă invit să nu mai privim AI-ul ca pe o amenințare sau ca pe o bifă într-un proiect european, ci ca pe singura modalitate de a rămâne relevanți într-o industrie care nu mai acceptă risipa.
Ne vedem la Green Energy Summit și InfraDays să discutăm despre cum transformăm aceste cifre în megawați și kilometri de autostradă digitală.